duminică, 12 noiembrie 2017

Recenzie ”Un șir infinit de țestoase” de John Green



John Green este unul dintre autorii contemporani pe care îi admir foarte mult. După succesul pe care l-a avut cu romanul Sub aceeași stea, Green s-a confruntat cu foarte multă presiune din partea fanilor, căci avea de atins niște așteptări mari legate de noua lui carte. Care, ce-i drept, s-a lăsat așteptată vreo 5 ani, timp în care el și-a continuat activitatea pe canalul de Youtube pe care-l împarte cu fratele lui, Hank, s-a implicat în proiectele online pe care le avea și a tot promis că următoarea lui carte va apărea curând. În octombrie s-a lansat în sfârșit Un șir infinit de țestoase, John Green demonstrând că mai are ceva ași în mânecă, surprinzând criticii care au lăudat pe merit unul dintre cele mai bune romane din genul Young Adult apărut în ultima perioadă.

Aza, naratoarea și personajul principal al cărții, este o adolescentă care se confruntă cu gânduri obsesiv-compulsive și anxietate. După dispariția misterioasă unui miliardar local, ea împreună cu prietena ei cea mai bună, Daisy, încearcă să rezolve cazul pentru recompensa de o sută de mii de dolari. Pe lângă Aza și Daisy, mai apare încă un prieten de mult uitat, chiar fiul miliardarului dispărut, Davis, un visător care încearcă din răsputeri să devină un frate mai mare bun pentru mezinul familiei. Deși petrecem mult timp în lumea interioară a personajului principal, cu care ne este greu să nu dăm dovadă de empatie, orășelul în care se petrece acțiunea este colorat, strălucind de viață și de personaje interesante. Mi-a plăcut foarte mult că adulții din viața lui Aza în Un șir infinit de țestoase  au avut un rol important în sprijinul moral al acesteia, mama și terapeutul implicându-se activ pentru a o ajuta pe adolescentă să învețe să-și ducă viața mai departe, luând pe rând fiecare zi în parte.

Acesta ar fi pe scurt subiectul romanului, însă Un șir infinit de țestoase are de fapt în centru sănătatea mintală, greutățile din viața de zi cu zi ale cuiva care suferă de un iureș de gânduri apăsător și frustrant. Green are talentul de a crea personaje adolescente veridice, inteligente și sensibile. Suferind și el de sindromul obsesiv-compulsiv, autorul s-a inspirat din propria viață pentru a reflecta în ficțiune stigma celui care suferă de tulburări anxioase, problemele de sănătate mintală fiind prezentate într-un mod realist și fără a le romanța. Aceste două planuri ale cărții  - cel extern, al dispariției și cel intern, al lui Aza - se împletesc într-un mod minunat de-a lungul narațiunii, metaforele pentru stările anxioase și suferința provocată de acestea combinându-se cu prietenia, speranța și iubirea. 

Uneori poate credem că sensibilitatea și blândețea nu sunt trăsături puternice, pe care le dorim să le avem în această societate haotică în care trăim. Dar mai dăm peste o carte precum Un șir infinit de țestoase care ne demonstrează că oricât de negru ar părea totul în jurul nostru, dacă suntem afectuoși și blânzi unii cu ceilalți reușim să trecem peste orice obstacol, indiferent dacă este de natură psihică sau nu. John Green și-a lăsat așteptat acest nou roman al lui, dar fiind o adevărată bijuterie, cred că a meritat așteptarea cu vârf și îndesat.


Citat: 

Oricine te poate privi. Este însă destul de rar să găsești pe cineva care privește aceeași lume pe care o privești și tu.

Date tehnice:
Titlu original: Turtles All The Way Down
Autor: John Green
Editura românească: Trei
Traducere: Camelia Ghioc
Nr. pagini: 288
Apariţie: 2017
Notă: ***** (din 5)

2 comentarii:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...