duminică, 27 octombrie 2013

Recenzie "A 16-a lună" de Kami Garcia şi Margaret Stohl



A 16-a lună este una dintre acele cărţi care par a avea potenţial atunci când citeşti rezumatul, dar lectura propriu-zisă este relativ dezamăgitoare. Am fost imediat atrasă de ideea unei perspective narative masculine, fapt atipic pentru cărţile paranormal fantasy, precum şi de locaţia în care se desfăşoară acţiunea romanului - micul orăşel Gatlin din Carolina de Sud, unde oamenii se cunosc toţi între ei şi nimic interesant nu se întâmplă niciodată. Însă, din păcate, aşteptările mele nu au fost atinse.

Povestea urmează aceeaşi idee uzată la maximum până devine un clişeu: un cuplu format din, în acest caz, o fată cu puteri supranaturale de caster şi un băiat absolut normal, care iniţial îşi neagă atracţia dintre ei pentru o sută şi ceva de pagini, apoi acceptă relaţia şi îşi dau seama că sunt soulmates, deşi nu pot fi niciodată împreună din punct de vedere fizic... Pur şi simplu, personajele principale Ethan şi Lena nu au adus nimic nou până acum, având în vedere fenomenul Twilight şi toate cărţile ce au copiat acest model.

Vocea narativă a lui Ethan a fost un minus al acestei cărţi, deoarece nu mi s-a părut deloc modul de gândire al unui băiat de 17 ani, totul fiind mult prea poetic şi axat pe descrierea îmbrăcăminţii celor din jurul său. A părut mult prea feminin, prea melodramatic pentru un adolescent aflat în plină descoperire a sinelui şi a hormonilor săi. Cred că autoarele ar fi trebuit să opteze pentru o perspectivă narativă obiectivă, realizată la persoana a III-a, care ar fi ascuns inabilitatea acestora de a se pune în pielea lui Ethan.

În schimb, am găsit personajele secundare savuroase şi extrem de bine caracterizate. Cum să nu o adori pe Amma şi toate practicile ei vodoo, sau pe unchiul Macon, care arată impecabil la orice oră din zi şi din noapte? Interacţiunea dintre aceştia este intrigantă, dar şi un adevărat deliciu, pentru ca în final să realizăm că amândoi au intenţia de a îi proteja pe cei doi adolescenţi îndrăgostiţi. De asemenea, am adorat-o pe Ridley, un Caster-Întunecat-dar-nu-chiar-aşa, care are un mod de a se comporta cu cei din jurul ei extrem de jucăuş şi totodată vulgar.

Acţiunea cărţii se desfăşoară destul de lent, dar lectura în sine nu este o corvoadă, cele două autoare reuşind să alterneze între descrierile oraşului, anecdotele istorice şi dialogul savuros dintre personaje. Aşteptam cu drag apariţia celor trei Surori, străbunicele senile ale lui Ethan, care ştiu absolut totul despre Gatlin şi oamenii care locuiesc acolo. Finalul este trist şi oarecum frustrant, deoarece nu lămureşte pe deplin cititorul despre situaţia în care se află Lena după revendicarea între Lumină şi Întuneric.

În concluzie, A 16-a lună este un roman cu o naraţiune complexă, cu personaje secundare încântătoare, dar care, din păcate, nu străluceşte la capitolul poveste romantică. Probabil că voi termina de citit seria, chiar dacă Editura Rao nu va continua cu publicarea ei în limba română, doar ca să observ o posibilă evoluţie a poveştii de dragoste dintre protagonişti.

Citat: 
Nu te-am iubit niciodată mai mult decât o fac chiar în această secundă. Şi nu te voi mai iubi niciodată mai puţin decât o fac chiar în această secundă.

Date tehnice:
Titlu original: Beautiful Creatures
Autor: Kami Garcia şi Margaret Stohl
Editura românească: Rao
Traducere: Shauki Al-Gareeb
Nr. pagini: 507
Apariţie: 2011
Notă: *** (din 5)

Melodie: Florence + The Machine - Seven Devils


Read More »

vineri, 25 octombrie 2013

Serialul de weekend - "Sherlock"




Am aflat de acest serial minunat prin toamna lui 2011, când a fost difuzat primul sezon de către postul de televiziune AXN. M-a atras ideea unui Sherlock Holmes ce trăieşte în Londra contemporană, a cărui stil vestimentar a determinat domnii englezi să cumpere trenciuri lungi, precum cele purtate de el, aşa că m-am gândit că merită să îi acord o şansă. Zis şi făcut.

Sherlock-ul celor de la BBC nu este boxerul glumeţ din versiunea hollywoodiană a lui Guy Ritchie şi nici detectivul de modă veche, cu pipă în colţul gurii, creat de Sir Arthur Conan Doyle. Acest Sherlock britanic, interpretat magistral de Benedict Cumberbatch, este un sociopat arogant complet funcţional, cu o sexualitate ambiguă, care are nevoie constantă de stimulare mentală şi căruia nu-i pasă de cei din jurul lui. Cu toate astea, el este extrem de electrizant şi seducător, iar modalitatea în care reuşeşte mereu să deducă orice despre cei din jurul lui te fac să rămâi într-o constantă surprindere. Sherlock Holmes locuieşte pe aceeaşi stradă londoneză Baker, la nr. 221B şi e coleg de cameră cu acelaşi doctor militar John Watson. Însă restul ţine de secolul XXI: Holmes foloseşte un smartphone pentru orice şi în loc de pipă apelează la mulţi plasturi cu nicotină, în vreme ce Watson (Martin Freeman) s-a rănit la picior în Afghanistan şi ţine un blog terapeutic (http://www.johnwatsonblog.co.uk/), în care povesteşte aventurile lor detectiviste.

Primul sezon amestecă detalii din mai multe scrieri ale lui Arthur Conan Doyle - "Un studiu în roşu" devine "Un studiu în roz", care este titlul primului episod - iar antagonistul Jim Moriarty apare la finalul episodului trei, încheind desfăşurarea acţiunii într-un cliffhanger desăvârşit. Al doilea sezon este şi mai bun, deoarece descoperim relaţia lui Sherlock cu hoaţa Irene Adler, dar şi presupusa moarte a lui, în urma înfruntării cu Moriarty. Filmările pentru sezoul trei s-au încheiat în septembrie, acesta urmând să fie difuzat în ianuarie 2014 în Marea Britanie.

Întreaga miniserie m-a determinat să îndrăgesc personajul Sherlock Holmes şi mai mult şi mă bucur că l-am descoperit pe Benedict Cumberbatch şi jocul lui actoricesc fascinant. Suspin mereu cu gândul la ochii lui albaştri şi la vocea gravă şi mătăsoasă. Este un narator extraordinar şi ascult cu plăcere recitările lui din poeţi englezi pe Youtube, dar şi reclamele la Jaguar la care a contribuit cu vocea.

Vă recomand acest serial cu multă căldură, deoarece va reuşi să vă încânte mintea şi sufletul cu personaje extrem de bine conturate şi cazuri dificile şi încurcate. Totodată, vă va determina să citiţi şi cărţile ce prezintă detectivul Sherlock Holmes şi întreaga lui carieră.

Date tehnice:
Titlu original: Sherlock
Producători: Mark Gatiss; Steven Moffat 
Ţara de origine: Marea Britanie
Difuzare: 2010 - prezent pe BBC
Nr. de sezoane: 2
Nr. de episoade: 6
Durată episod: 90 de minute

Trailer: 

Read More »

miercuri, 23 octombrie 2013

Recenzie "Mare Tranquillitatis" de Katja Millay



Sunt cărţi care pătrund adânc în sufletul meu de parcă ar tăia cu un cuţit, care mă determină să mă ataşez emoţional de personaje de parcă ar fi oameni în carne şi oase, care îmi taie răsuflarea în anumite scene-cheie şi mă fac să vărs o lacrimă. Sunt acele rare cărţi care, după ce ai terminat de citit ultima frază, reuşesc să te bântuie şi te fac să te îndoieşti de sănătatea ta mintală atunci când, în mijlocul zilei, te surprinzi întrebându-te ce ar face un anume personaj în situaţia ta. Mare Tranquillitatis este una dintre acele cărţi.

Am auzit de acest roman stand-alone după ce am văzut pe Goodreads că a fost nominalizată în 2012 la categoria Best Young Adult/ New Adult Fiction. Recunosc faptul că iniţial nu m-a atras cine ştie ce, în mare parte datorită faptului că am aflat că este o carte self-published. Dar, ca întotdeauna, trebuie să nu ne lăsăm afectaţi de preconcepţii până nu aflăm cu adevărat despre ce este vorba. Astfel, când am văzut că Editura Epica lansează această carte, mi-am spus că nu am ce pierde şi că trebuie să îi acord o şansă.

Nastya Kashnikov este o adolescentă ce şi-a pierdut identitatea, vechea viaţă de pianistă, visele, absolut tot. După un moment dificil, care i-a marcat trupul şi sufletul, ea pur şi simplu nu mai ştie cum este să fii normal. Paranoică şi antisocială, Nastya se surprinde pe ea însăşi când îl acceptă în viaţa ei pe Josh Bennet, băiatul singuratic pasionat de tâmplărie. Lumile celor doi se ciocnesc pe parcursul a 464 de pagini, în momente pline de tensiune şi de dramatism. Dar şi de dragoste şi frumuseţea unui nou început.

Îmi este foarte greu să nu dau spoilere în această recenzie, deoarece romanul este unul complex şi am teama de a nu oferi prea multe informaţii ce pot face ca lectura să nu mai fie atât de minunată. Însă pot susţine că autoarea reuşeşte cu măiestrie să creeze o naraţiune veridică, bazată pe anumite personaje extrem de bine caracterizate şi uşor de empatizat cu ele. Relaţia dintre protagonişti nu este forţată, nenaturală, cum întâlnim adeseori în cărţile ce au apărut în ultima perioadă. De asemenea, oscilarea între perspectiva narativă a Nastyei şi a lui Josh este un plus al acestui roman, dialogul este plin de replici savuroase, iar punctul culminant al cărţii m-a făcut să am un nod în gât pe parcursul lecturii. Finalul a adus un element mai rar întâlnit în genul New Adult, un strop de ezoterism, ce mi-ar fi plăcut să fi fost exploatat mai mult de către autoare. Un alt minus este reprezentat de doza prea mare de dramatism folosită, precum şi familia Nastyei, care pare că reacţionează cu încetineală la schimbările din viaţa fiicei lor.

În concluzie, Mare Tranquillitatis este o lectură uşoară şi complexă totodată, o contradicţie între inocenţă şi vulgaritate, o carte ce ridică întrebări privitoare la propria identitate, propriile ambiţii şi la curajul de a începe să ai din nou încredere în tine şi în cei din jurul tău.

Citat:
Uneori e mai uşor să te prefaci că nimic nu e în neregulă, decât să înfrunţi adevărul că totul e în neregulâ, însă n-ai putere să schimbi ceva în privinţa asta. 

Date tehnice:
Titlu original: The Sea of Tranquility
Autor: Katja Millay
Editura românească: Epica
Traducere:  Adrian Deliu
Nr. pagini: 464
Apariţie: 2013
Notă: ***** (din 5)

Melodie: Coldplay - Us Against the World






Read More »

duminică, 6 octombrie 2013

New beginning



Numele meu este Patricia Chioaru şi îmi place să scriu. Unii dinte voi poate mă cunoaşteţi de pe celălalt blog al meu, Life As Patty – unde am postat o perioadă bună de timp despre cărţi - alţii nu mă cunoaşteţi deloc. Este în regulă oricum ^_^

2013 a fost şi este un an important pentru mine, deoarece am încheiat un capitol al vieţii mele, liceul, şi am început altul nou: facultatea. Momentan sunt studentă la Facultatea de Litere secţia Jurnalism din Constanţa.

Am decis să îmi creez un blog personal fiindcă voi realiza recenzii la cărţi, filme şi seriale pe care le urmăresc. De asemenea, voi dezbate teme importante din viaţa mea, voi relata întamplări trăite pe propria piele de viitor jurnalist, îmi voi exprima părerea despre anumite evenimente şi voi posta interviuri cu oameni deosebiţi şi interesanţi.

Voi încheia această scurtă prezentare despre mine cu un citat sugestiv, enunţat de fizicianul şi astronomul Galileo Galilei: 
Toate adevărurile sunt uşor de înţeles odată ce sunt descoperite; ideea este să le descoperi. 
Read More »